SALA DE CINEMA / THE MOVIE THEATRE

   

CINEBUCUREȘTI. 100 DE ANI DE MODERNITATE  / CINEBUCHAREST. A CENTURY OF MODERNITY

  


Autori / Authors: Mihaela PELTEACU, Laurențiu DAMIAN


Contributori / Contributors: Daniela Puia, Bogdan Mihăilă, Adrian Pană, Adrian Ioniță, Mihai Adrian Dobre, Alexandra Andreea Ioniță
Traducere în limba engleză / English translation by: Alexandra Purnichescu


Editor: Pro Cultura Publisher

București, România, 2018

ISBN 978-606-94265-3-1

Limba / Language: română / english

160 pagini / pages
Format / Dimensions: 14 x 23 cm 
Copertă cartonată / Hardcover 

Tipar și legătorie / Printing and binding: Dinasty Books Proeditură și Tipografie, București


Lucrare realizată cu sprijinul 
Centrului Național al Cinematografiei 

With the support of Romanian Film Centre

   

Partener al proiectului CineBucurești

CineBucharest Project Partner

   

În librării / Bookshops:

logo_libraria_eminescu.png logo_librarium.png

Născute din pasiune pentru film și oraș, textele și imaginile reunite în acest volum reprezintă o călătorie documentată şi creativă prin Bucureștiul sălilor de cinema. Demersul nostru conjugat pornește de la o percepţie particulară ce recunoaște relația fondatoare dintre sala de cinema şi oraşul modern și susține, alăturându-se altor eforturi, recuperarea și reactivarea sălilor istorice din zona centrală.
Oscilând între eseu și cercetare istorică, demersul reprezintă, într-o societate a imaginii, o modestă contribuție la asigurarea unei vizibilităţi corespunzătoare pentru film şi spaţiului său de imersiune, sala de cinema.
Prin sondarea spaţiilor de proiecţie încă existente în București, am căutat să identificăm o topografie urbană particulară pe care sala de cinema a generat-o în ansamblul orașului în relație cu locuirea și care relevă o solidaritate interesantă, considerată de noi dintr-o perspectivă arhitectural-urbanistică și cinematografică.

Apariția și expansiunea sălilor de cinema, fenomene înregistrate la scară mondială, şi-au pus amprenta în mod decisiv asupra dezvoltării oraşelor. Astfel, dinamica inter-relaţiei oraş-sala de cinema trebuie obligatoriu discutată în contextul modernităţii arhitecturale a secolului 20. Angajându-ne într-o relație subiectiv-afectivă cu filmul și orașul, prin textele prezentate în acest volum, trecem în revistă momente importante care au marcat evoluția acestui tip de proiect, prin excelență modern.
Conservarea operelor celei de-a șaptea arte presupune condiții specifice de prezentare, cât mai apropiate de cele în care au fost gândite la origine. Astfel, necesitatea unui cinematograf de artă în capitală reprezintă un adevăr axiomatic, sala de cinema, aşa cum a fost definită în cadrul modernităţii, desemnând contextul autentic, originar în care arta filmică poate fi percepută ca atare.

Astăzi în București, la un secol distanţă de la apariţia primelor săli de proiecție, cinematograful de artă riscă să fie exclus din oraş în timp ce un număr important de săli de cinema – cele mai multe având statutul declarat de monument istoric - sunt închise şi se degradează ireversibil: Patria, Scala, Studio, Corso, Capitol… În lipsa unor imagini vii ale acestor locuri am încercat să schițăm o serie de idei, antrenând cititorul într-o viziune arhitecturală în care filmul ar putea juca rolul principal în procesul de regenerare a spațiului urban bucureștean.

Valorificând experiența câștigată anterior în derularea proiectului cultural CineBucurești. 100 de ani de modernitate, textul de față, însoțit de imagini, continuă demersul argumentativ pentru susţinerea redescoperirii și punerii în valoare a sălilor de cinema, atât pentru calităţile lor arhitecturale şi urbanistice dar şi ca mijloc unic de conservare a filmului ca operă de artă.


Born out of a passion for film and cities, the texts and images gathered in this volume represent a documented and creative journey through the cinemas of Bucharest. Our concerted endeavour is grounded in a particular perception acknowledging the fundamental relationship between the movie theatre and the modern city and supports, joining efforts with other similar initiatives, the recovery and revival of historical cinemas located in the central urban area.
Halfway between essay and historical research, this enterprise embodies, in a society of the image, a modest contribution to ensuring an appropriate visibility for film and its space of captivation, the movie theatre.
By investigating the film projection spaces in the city, we sought to draw attention to a specific urban topography generated by the movie theatre within the city layout and in relation to habitation, which highlights an interesting solidarity that we attempted to express from an architectural, planning and cinematographic perspective.
The global phenomenon illustrated by the emergence and development of movie theatres has decisively marked the evolution of cities. As a result, the dynamics of the city-cinema interrelationship must be considered in the context of the architectural modernity of the 20th century. Adhering to a subjective and emotional relation to the film and the city, the texts included in the current volume review essential moments marking the evolution of this preeminently modern project typology.
The preservation of the achievements of the seventh art requires specific display preconditions, as close as possible to the original. Thus, the necessity of an art cinema in the capital amounts to an axiomatic truth: the movie theatre, as defined in the modernist paradigm, designates the authentic, original context in which film art can be perceived as such.
In present-day Bucharest, a century after the apparition of the first film projection halls, the art cinema risks being excluded from the city while a large number of movie theatres – most of them having been declared historical monuments – are closed and currently undergoing irreversible degradation: Patria, Scala, Studio, Corso, Capitol. In the absence of any eloquent representations of these urban landmarks of Bucharest, we tried to outline, by involving the reader, an architectural vision in which film plays the main part in the urban space regeneration process by recovering an architecture probably displaying the most prominent social calling.
Given the experience previously accumulated during the cultural project entitled CineBucureşti. 100 years of modernity, the present text, accompanied by images, represents a follow-up to the documented enterprise aimed at valorising the movie theatres, both for their architectural and planning qualities and as a singular method of preserving film as a work of art. 

RECENZII / REVIEWS

   

Sala de cinema / arh. Irina Tulbure / Zeppelin #153 (primăvară 2019)

Sumarul revistei

logo_ziarul_metropolis.png

Câteva idei despre cinematografele de altădată / Ionuţ Mareş / Ziarul Meropolis (1 Octombrie 2018)

Full text